tag:blogger.com,1999:blog-616503572953168508.post5034676399797493049..comments2023-05-11T03:59:40.544-07:00Comments on Caimacul nobletii: Cinematografia romaneascacristiana bercea mafiosohttp://www.blogger.com/profile/17901716354387993966noreply@blogger.comBlogger6125tag:blogger.com,1999:blog-616503572953168508.post-42965407009539377582008-04-18T00:19:00.000-07:002008-04-18T00:19:00.000-07:00Ai zis la un moment dat in articolul tau ca dupa r...Ai zis la un moment dat in articolul tau ca dupa revolutie productia filmelor romanesti a scazut la 10-15 pe an. Din punctul meu de vedere asta e un lucru foarte bun, tocmai pentru ca altfel s-ar ajunge la filme de tip hollywood-ian, filme de duzina facute mai mult de dragul de a turna un film decat de a face intr-adevar un film bun. Si sa fim seriosi, or fi mici exceptii, dar practic cinematografie romaneasca de calitate inainte de revolutie nu a prea existat. Cel putin din punct de vedere tehnic. Majoritatea filmelor ori erau jucate mediocru spre slab, ori aveau o imagine asemanatoare filmelor americane din anii 1940 (in conditiile in care filmele romanesti erau din anii 1970), fie erau copiate dupa filmele americane (vezi fratele geaman al lui Fidel Castro, Sergiu Nicolaescu, care se zbatea sa faca filme politiste si sa joace pe cat putea in genul lui Humphrey Bogart). Dupa 1989, lucrurile s-au schimbat in bine, au aparut filme facute cu cap, fara nici un iz de comunism in ele, cu idei dragute si realizari pe masura. Nu ma apuc sa insir lista de filme, sunt desigur cele care au atras atentia in ultimii 10 ani pe la Cannes plus inca alte cateva. Cat despre succesul/insuccesul acestor filme pe piata romaneasca, eu te-as contrazice si as zice (chiar daca salile de cinematograf sunt goale, desi si asta este cauzata de lipsa unei culturi cinematografice) ca suntem exact in extrema opusa. Multi s-au uitat la filmele noastre premiate peste hotare din simplul motiv ca e cool sa vezi filme care au luat Palme d'Or sau alte premii valoroase. Problema se pune altfel: cati apreciaza filmul penru adevarata lui valoare si nu pentru premiul pe care l-a luat. Imagineaza-ti scenariul in care "4,3,2" ar fi fost pe locul 2 la Cannes si nu pe primul. S-ar fi bucurat oare de acelasi succes in Romania ca cel de acum? Ma indoiesc.Bogdan Raileanuhttps://www.blogger.com/profile/00176224344042823674noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-616503572953168508.post-18675588652939988602008-04-08T11:07:00.000-07:002008-04-08T11:07:00.000-07:00cum a spus si Manuela, filmele romanesti au atat d...cum a spus si Manuela, filmele romanesti au atat defecte cat si calitati. m-as opri asupra unui aspect negativ din punctul meu de vedere. mult vizionatele seriale sau mai simplu telenovele romanesti(si nu numai romanesti) sunt de cea mai proasta calitate. au un subiect foarte simplu care nu este omis in niciodata: fata saraca se indragosteste de baiatul bogat si baiatul bogat de ea, dar din pacate el este logodit cu o alta femeie, de cele mai multe ori foarte rea si orgolioasa, care mai apoi ramane gravida pentru a-si pastra logodnicul si pentru a se casatori cu el. in unele situatii copilul nu exista, iar in altele, copilul este a altui barbat. finalul unei telenovele este intotdeauna unul fericit, astfel neintelegerile sunt rezolvate iar fata cea saraca se casatoreste cu baiatul bogat si traiesc fericiti pana la adanci batraneti. consider ca exista filme romanesti, asa cum ai spus si tu care merita sa fie vizionate, dar din pacate, de multe ori suntem respingatori fata de acestea, probabil din cauza ca filmelor bune nu li se face reclama iar telenovelelor si filmelor de proasta calitate li se face prea multa reclama.aLmAhttps://www.blogger.com/profile/16310942981618080766noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-616503572953168508.post-14330681971787780122008-03-19T15:18:00.000-07:002008-03-19T15:18:00.000-07:00nu pot sa nu remarc...de ce sunt titurile in engle...nu pot sa nu remarc...de ce sunt titurile in engleza? lui Ion creanga ii zicem john branch? ar suna interesant...cristiana bercea mafiosohttps://www.blogger.com/profile/17901716354387993966noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-616503572953168508.post-91827819383947937442008-03-19T12:33:00.000-07:002008-03-19T12:33:00.000-07:00da, da, imi "esprim" acordul! recomand inca doua f...da, da, imi "esprim" acordul! recomand inca doua filme, nespecificate aici inca, anume "Filantropica" si "California Dreamin'". Sigur, daca e sa il aduc in discutie, sau, poate, monoscutie, pe domnul Nemescu, RIP, as mai putea aminti de "Marilena de la P7", nu fara ezitari, insa... cinematografia romaneasca contemporana trage l publicul strain pentru ca infatiseaza ceva diferit de ce vad ei deobicei prin filme; realitatea prezenta, nu prea faina...mie filmele astea imi lasa un gust amar si imi trezesc dorinta de a merge pe la cutare evenimente culturale mai cu staif, doar-doar mi-o trece amareala. traim intr-o lume bipolara, contrastanta si, daca mi-e permis, prea "capitalista": la un capat realitatea filmelor ca "Marilena de la P7" si a regizorilor morti din imprudenta soferilor, la celalalt, lumea filmelor ca "JFK" al lui Oliver Stone... intrebarea mea: e preferabil sa gasim o cale de mijloc sau sa alegem una din extreme? Oricum, apreciez cinematografia romaneasca pentru cvasisinceritatea ei!cristiana bercea mafiosohttps://www.blogger.com/profile/17901716354387993966noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-616503572953168508.post-48204649582476553972008-03-18T07:10:00.000-07:002008-03-18T07:10:00.000-07:00Din fericire anul 2007 a fost unul bogat in filme ...Din fericire anul 2007 a fost unul bogat in filme romanesti. Un film care trebuie vazut este ''4 luni, 3 saptamani si 2 zile'' de Cristian Mungiu. Acesta a fost premiat in 2007 cu Palme d'Or la Cannes insa a ratat premiile Oscar. <BR/> Daca nu sunteti inca siguri ca acest film merita vizionat, iata ce alte premii a mai primit:<BR/>- cel mai bun film străin - Chicago Film Critics Awards<BR/>- cel mai bun film al anului 2007 - Times and Sunday Times Critics<BR/>- cel mai bun film străin - Toronto Film Critics Association<BR/>- cel mai bun film al anului 2007 - Flemish Film Critics Association<BR/>- cel mai bun film străin - Asociaţia Naţională a Criticilor de Film din SUA.cristina bhttps://www.blogger.com/profile/09177249437786537727noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-616503572953168508.post-84171091402147606602008-03-18T07:00:00.000-07:002008-03-18T07:00:00.000-07:00Referitor la subiectul acesta, mi-a atras atentia ...Referitor la subiectul acesta, mi-a atras atentia cel mai nou film regizat de Nae Caramfil:"Restul e tacere".Tocmai de aceea, voi incerca sa redau in urmatoarele randuri cateva idei legate de acest fim.<BR/> A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi fost nu s-ar fi povestit. Pe cînd filmul se lupta cu teatrul căutînd să convingă aristocraţia de a sa "decenţă", era un tînăr care visa că va pune istoria în imagini şi că, astfel, va învia trecutul eroic al neamului său. Credea în puterea invenţiei fraţilor Lumière, însă, pentru a duce la bun sfîrşit aventurile închipuite, avea nevoie de capitalul unui idealist pe măsura sa. Tînărul se numea Grigore Brezeanu şi avea nouăsprezece ani. Astfel vorbeşte Nae Caranfil în "Restul e tăcere".<BR/> El creează atmosfera în care trebuie să fi fost realizat primul film de lungmetraj autohton, "Independenţa României"; şi, chiar dacă foloseşte din plin resursele actuale ale cinematografiei, stilul său de a povesti este specific acelor începuturi: o naraţiune aparent dezlînată, cu multe personaje aduse în prim plan; multiple procedee de realizare, ca într-un experiment epocal - secvenţe aduse din filmul original, desen animat, teatru filmat, topiri ale filmării actuale, în cinemascop, în reprize realizate în formatul imaginii din acele timpuri, un aproximativ 4:3; sau un umor de situaţie propriu comediilor trecutului îndepărtat, însă într-o formulă intertextuală exuberantă. <BR/> Tonul comic în care e îmbrăcată povestea lui Caranfil oferă fie referinţe cinematografice - lucrul cu figuranţi la turnarea scenelor de luptă în reconstruirea filmului "Independenţa României" e prezentat în gaguri gen Stan şi Bran -, fie referinţe literare - generalii veniţi să comande figuranţii aceloraşi scene (trupe militare) par a fi scoşi din Caragiale. Există un comic de situaţie, în tuşe groase, prin care personajele sunt caracterizate - actorii participă la înmormîntări ca la şedinţe de bîrfă. Există un comic voluntar, el provine din expunerea autoreferenţială specifică unei poveşti care, dintr-o postură atotcunoscătoare, specifică prezentului, înfăţişează condiţia artei filmice prin referire la o istorie din trecut. Însă balanţa este necontenit echilibrată de tragismul vizibil în reacţiile personajelor, avînd o atitudine filmică specifică poveştilor mute. Realizat la întîlnirea teatrului cu cinemaul, cu rostiri actoriceşti pline de patos, cu discursuri în contra sau în favoarea cinematografiei, filmul respiră o atitudine solemnă. Punctul culminant al naturii tragice este momentul Aristiţa, ieşirea ei la rampă blocîndu-ţi respiraţia undeva între ecranul lui Caranfil şi amintirea ieşirii Normei Desmond din propria casă, transformată în scenă, în Sunset Boulevard.Anca Balinisteanuhttps://www.blogger.com/profile/02331669586085080154noreply@blogger.com