"Si daca ai sa te spanzuri, crezi ca eu pierd ceva?"

Am stat eu si m-am gandit ceva timp care a fost prima piesa de teatru pe care am vazut-o. Si nu mi-am mai amintit, din pacate. Probabil ca “O scrisoare pierduta” de I.L.Caragiale. Dar cum toti stiti despre ce este vorba in ea, am ales-o pe “Take, Ianke si Cadar” de Victor Ion Popa, comedie considerata cel mai bun spectacol din dramaturgia romaneasca la Premiile Nationale Anuale in domeniul teatrului acordate de Ministerul Culturii si Cultelor in anul 2001.

Cateva despre..
Regia: Grigore Gonta
Decoruri: Mihai Madescu
Costume: Luana Dragoescu
Durata specatacolului: 2 ore

Iar distributia..
Ianke: Radu Beligan
Take: Marin Moraru
Cadir: Gheorghe Dinica
Ilie: Valentin Uritescu
Safta: Silvia Nastase
Ana: Monica Davidescu
Ionel: Mihai Calin

Pravaliile celor 3 negustori, ca-n basmele insirate pe fir de margarite, dau, in orice punere clasica in scenă, catre o piata in care se pupa patriotic toti cei ce s-ar putea intreba, facand pe dracu-n patru, de ce-or fi venit la teatru.




Nu o sa dau in vileag subiectul piesei in totalitate, insa va spun si eu cateva cuvinte, incepand cu titlul pe care l-am ales, replica apartinand unuia dintre personaje, Ianke, dupa cum se observa, de o simplitate dezarmanta.

Take, Ianke si Cadar sunt negustori de nationalitati diferite, roman, evreu si turc, locuind in provincialul Barlad. Take si Ianke sunt vaduvi si au un baiat, respectiv o fata, in timp ce Cadar nu are mostenitori. Cadar regreta ca nu a avut norocul de a avea copii, pricina fiind o mica pasiune inabusita in tinerete. Ana si Ionel, cei doi tineri, vor sa se casatoreasca si batranii negustori intra in panica, prejudecatile seculare facandu-i, pentru un moment, sa-si piarda ratiunea si sa-si strice buna prietenie de pana atunci. Cadar va fi primul care va lua apararea tinerilor, punand la cale casatoria lor si impacandu-i pe opozanti. Bineinteles, piesa are un deznodamant fericit.

Vizionare placuta celor care doresc sa mearga la spectacol! :)