miercuri, 16 aprilie 2008

Arta Copiilor


























Copiii realizeaza una dintre cele mai “pure” forme ale artei. Ei reprezinta intr-un mod naiv trairile si sentimentele lor, dar mai ales reflectii a mediului inconjurator, a oamenilor si a purtarilor lor, a obiceiurilor si culturii.
Arta copiilor cuprinde desenele, picturile si alte lucrari artistice realizate de persoane sub 12 ani. Pe masura ce copiii se dezvolta, arta lor trece prin mai multe etape. Se crede ca toti copiii trec prin aceste etape.
De la varsta de aproximativ un an, copiii detin destul control pentru a manipula un creion. La inceput, ei mazgalesc: mai intai cu miscari spre dreapta/stanga si, mai apoi, in sus/jos si cu miscari circulare. Copiii par sa se distreze privind liniile si culorile aparand. Ei sunt, de asemenea interesati in « body painting » si, daca se iveste ocazia, le place sa isi murdareasca mainile de orice fel de culori si sa si-o intinda pe fata.
Mai tarziu, pe la varsta de 2 ani, apare mazgaleala controlata. Copiii realizeaza modele sau forme simple:cercuri, linii intretaiate. Ei devin interesati de aranjamentul elementelor si pot realiza colaje simple de hartie colorata sau sa aranjeze pietre/bile dupa un model.
De la varsta de 3 ani, copiii incep sa combine cercuri si liniii pentru a realiza figuri simple. La inceput, oamenii desenati de copiii nu au un corp, iar mainile pornesc direct din cap. Ochii sunt, de cele mai multe ori foarte mari, ocupand cea mai mare parte a fetei, iar mainile si picioarele sunt omise. In aceasta etapa, poate fi imposibil sa fie identificat subiectul lucrarii fara ajutorul copilului. Desenele infatiseaza fiinte plutind in spatiu, marimea lor reflectand importanta lor pentru copil. Majoritatea copiilor de aceasta varsta nu sunt preocupati de realizarea un imagini realiste.
In urmatoarea etapa a dezvoltarii unui copil, este creat un vocabular al imaginilor. Prin urmare, cand un copil deseneaza o pisica, el va desena intotdeauna aceeasi imagine de baza, poate un pic modificata (o pisica are dungi, pe cand alta are pete, de exemplu). Aceasta etapa incepe in jurul varstei de 5 ani. Fiecare copil creeaza propriul set de simboluri, care se bazeaza mai mult pe intelegerea lor a ceea ce este desenat decat pe observatie. Fiecare set de simboluri este, deci, unic pentru fiecare copil in parte. Pana la aceasta varsta, cei mai multi copiii realizeaza un simbol “persoana” care are un cap bine definit, corp, maini si picioare disproportionate.
Inaintea acestei etape, obiectele reprezentate de copiii apar plutind in spatiu, dar pe la varsta de 5-6 ani, copiii introduc un mod de organizare a spatiului, de obicei o linie verde (reprezentand iarba), asezata in jumatatea inferioara a paginii, pe care stau restul obiectelor. Copii ceva mai mari adauga si o linie secundara pentru elemente de decor sau o linie a cerului, pe care sunt desenate soarele si norii. In timpul acestei etape, influentele culturale sunt cele mai importante. Copiii nu se inspira doar din viata de zi-cu-zi, ci copiaza si din imaginile care ii inconjoara (de exemplu, benzi desenate sau desene animate). Copiii devin constienti ca desenele lor pot reprezenta povesti sau intamplari. Cea mai timpurie intelegere a unei reprezentari mai realistice vine din copiere.
Pe masura ce copiii cresc, ei incep sa realizeze ca simbolurile ii limiteaza. Isi dau seama ca schema unei persoane nu e indeajuns de flexibila si nu arata ca in realitate. Aceasta ultima etapa incepe la varsta de 9-10 ani. Copiii acorda din ce in ce mai multa importanta faptului ca desenul lor nu arata in conformitate cu realitatea. Aceasta perioada poate sa fie una de frustrare pentru unii copii intrucat aspiratiile lor depasesc abilitatile si cunostintele lor, unii dintre mergand atat de deaparte incat nu mai deseneaza aproape deloc. Pe de alta parte, altii copiii devin priceputi, aceasta varsta fiind cea mai potrivita pentru a invata tehnici de desen, pictura s.a.
Exista muzee pentru arta realizata de copiii, cum ar fi “Children's Museum of the Arts” localizat in Manhattan, New York City, USA, destinat pentru lucrarile celor intre 18 luni si 8 ani sau “Museum of Children's Art in Plaka” in Atena, Grecia.
“Cu totii suntem creativi, dar pana la varta de 3 sau 4 ani, deja am fost descurajati de a fi creativi. Unii oameni ii opresc pe copiii lor cand acestia incep sa spuna povesti. Bebelusi danseaza in leaganele lor, dar oamenii insista ca ei sa stea linistiti. Pe cand persoanele creative implinesc 10 sau 12 ani, acestea vor sa fie ca toti ceilalti.” (Maya Angelou)

8 comentarii:

cristiana bercea mafioso spunea...

Eu stiu daca o fii arta...? Sar peste problema asta si aterizez peste ce am invatat la psiho... Draguta abordare a lumii pe care o au copchiii atrage cu adevarat atentia. Si ar si trebui sa o atraga, in sensul ca e bine ca e luata in seama "arta" copiilor. Cred ca, pe undeva, e cea mai indicata metoda de a vedea ce e in capul lor. Prin aceste desene, creierul lor transmite spre exterior, in mod aproape involuntar, tot felul de idei. Pe cele mai multe nici ei nu stiu ca le au, carevasazica. Desenele astea nu sunt deloc lipsite de semnificatie, cum zic unii, sunt un instrument de comunicare foarte eficient!! Foarte, foarte cool articolul, Ioana! Trbuie sa recunosc ca pana sa il citesc nici macar o clipa nu mi-a dat prin cap sa acor vreo atentie subiectului. Acum ii acor destul de multa! Cool!

Bogdan Raileanu spunea...

Nu stiu daca poate fi catalogat drept arta acest joc al copiilor, practic. Cred ca pentru a face arta si pentru ca creatiile cuiva sa poata fi incadrate ca arta, trebuie sa ai constiinta faptului ca ceea ce faci tu poate avea valoare artistica, in sensul ca un copil nu isi propune prin desenele sale sa trimita un mesaj artistic. Ma refer aici la cei care nu au trecut printr-o scoala de arta si care vad desenul numai ca pe-o forma de distractie. Orisicum, mi s-a parut o tema originala cea pe care ai abordat-o.

dudistik spunea...

iii:x...imi place ideea(sa dai o prajitura celui care ti-a dat-o;):-").Ador desenele copiilor..sunt fermecatoare.Inca mai am desene de la gradinita sau diferite 'schite' cu oameni diformi pe care le pastrez si le apreciez mai mult decat orice alt desen pe care l-am facut,vezi Doamne ,dupa ce m-am 'desteptat'.
Copiii au propria lor inteligenta ,sub forma pura si astfel orice act de creatie venit din partea lor ar trebui studiat cu o atentie vie ,acest act venind dintr-un elan imaginativ neinfluentat de conventii,prejudecati impuse prin educatie.
Nu stiu daca sa numesc aceasta 'arta juvenila'(sau primitiva sau naiva sau a copiilor sau etc) chiar arta si sincer asta nici nu mi se pare important.Stiu doar ca efectul spontan,proaspat al unui desen infantil mi se pare mult mai de pret decat efectul bine studiat al unei lucrari in care se 'inghesuie' simboluri,tehnici si motivatii care nu intotdeauna tin cu adevarat partea artei veritabile.
Oricum,ca sugestie,sper sa mai incluzi cateva pozici,sa ne mai descretim si noi fruntile de atata chimie ,fizica ,istorie sau mai stiu eu ce.

cristiana bercea mafioso spunea...

da, da! asa zic si eu!!! mai putina chimie si mai multe desene facute de tanci!! votam? eu as vota pentru asta! (imi cer scuze celor carora chimia le place, partea cu votul e perfect subiectiva, e evident de ce... )

Ale B spunea...

In afara de scopul lor de a se juca, prin aceste desene copiii pot sa isi dezvolte creativitatea si astfel sa-si dea seama daca au sau nu inclinatie spre acest domeniu al artei. Interesante mi s-au parut si etapele prin care trece un copil micut, pana cand ajunge si el pe la vreo 10 anisori, evoluand de la simplele mazgalituri pana la un desen mai complex. Si eu tin minte ca atunci cand ma apucam de un desen, faceam o linie verde pentru pamant si apoi niste norisori albastri cu un soare vesel :)

wabitt spunea...

mi_ai adus aminte de ce desenam si eu cand eram mica; aaaah, imi pare rau ca nu mai am agendele care se presupuneu ca sunt romanele mele sau scrisoricile papusilor :"> eeeh, hai ca devin prea copilaroasa, nu? :p
totusi, modul in care copiii creeaza este unic si original; cine poate sti cat de mult inseamna o simpla dunga pentru ei sau o bulina? daca am fi inca o data copii.. eu si acum mai copiez unele desene ca sa imi ocup timpul sau doar ca sa imi amintesc de perioada copilariei.
mi_a placut articolul tau, Ioana :)
[aaaahm, votez si eu pentru mai multe desene facute de tanci!!]

Anonim spunea...

http://artclubcromo.blogspot.com/2009/06/arta-o-cale-de-invatare.html


O provocare artistica :-)

Anonim spunea...

http://lumeaculorilor.blogspot.com/