"Supremaţia sensibilităţii pure în artele plastice"

Suprematismul

Introducere
Am ales acest subiect pentru ca suprematismul mi s-a parut o parte foarte interesanta din arta contemporana.
Titlul articolului face referire la modul in care pictorul rus Malevici "explica" suprematismul, tot el introducand acest termen in arta in anii 1914-1915, o data cu publicarea lucarilor sale în care renunţă la reprezentarea obiectelor pentru a înregistra sensibilitatea degajată de orice aluzie la lumea vizibilă.

Scopul articolului este acela de a va crea o imagine ampla asupra suprematismului pentru a va putea exprima opinia in legatura cu acesta. Sunt foarte curios sa vad cum vor fi impartite parerile !

Definitie
Suprematismul este o formă extremă a abstracţionismului geometric, definită de artistul rus Kazimir Malevici (1878-1935), care este şi iniţiatorul acestei mişcări, ca “o supremaţie a emoţiei pure în artă” şi ca “o eliberare de lumea obiectuală”. Teoriile suprematiste afirmă suveranitatea formei abstracte limitată la pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi şi cruce, şi sunt expuse în numeroasele scrieri ale pictorului, opera sa fiind cea mai bună ilustrare a lor.

Evolutia suprematismului
Prima lucrare a lui Malevici care trezeşte un deosebit ecou este tabloul "Pătrat negru pe un fond alb" (1914-1915). Suprafaţa neagră, executată în întregime în ulei, netedă, fără urme de pensulă, este imaculată şi unitară. Factura fundalului, în schimb, de un alb uşor cenuşiu, este neregulată. Această tratare diferenţiată creează efectul încrustării albului în negru, în acelaşi timp, patratul pare să se ridice în aer, dezlipindu-se de materia albă. Malevici considera "Pătratul negru" expresie a densităţii maxime a masei de culoare, simbol pentru "economia geometrică". În 1915, publică manifestul "De la cubism şi futurism la suprematism, un nou realism artistic", la redactarea căruia a contribuit şi poetul Vladimir Maiakovski. Malevici îşi dezvoltă ideile, cinci ani mai târziu (1920), în studiul "Suprematismul ca model al nonreprezentării", text ce va fi cuprins în volumul "Lumea nonreprezentării".

Suprematismul in arta aplicata

În 1918, Malevici, împreună cu Nadejda Utaltova, lucrează în "Atelierele pentru o Artă Liberă" la aplicarea principiilor suprematiste în industria textilă. Stilul se extinde şi în alte domenii, în tipografie,arhitectura , design de mobile şi obiecte de portelan. În decembrie 1917, are loc o expoziţie de artă aplicată în Salonul Michailova(Moscova), unde sunt expuse în special lucrări de tricotaj, îmbrăcăminte de perne, fulare şi poşete cu motive suprematiste. La Vitebsk, în 1919 Malevici formează gruparea "Unovis" (prescurtare a expresiei ruse Utverditeli Novogo Iskusstva = "Campionii artei noi"), care avea ca scop promovarea unei viziuni suprematiste în artă, dar şi în viaţa de toate zilele.

Principii estetice ale suprematismului
Forma

• bidimensionale;
• existenta unor forme de baza cum ar fi : patratul, cercul si crucea;
• formele colorate se deplasează liber, animate de o energie misterioasă.

Culoarea
Există trei categorii de culori în pictura suprematistă. În primul rând albul pentru fond, reprezentând spaţiul infinit. Negru este rezervat pentru figura de bază, care este pătratul. Pentru rest se folosesc culorile primare în stare pură.
Spatiul
Subiectul unei opere suprematiste este captarea unui moment din evoluţia formelor în dimensiunile spaţiului. Pentru suprematism, spaţiul depăşeşte reprezentarea în trei dimensiuni, el este conceput în mai multe straturi, pe care evoluează formele în mod liber. (*Compozitie suprematista,1915 ->>>)

Pătrunderea suprematismului în vestul Europei

Prin El Lissitzky, în 1922, ideile suprematismului pătrund în Germania. Lissitzky transpune principiile lui Malevici în construcţiile sale "Proun" (prescurtare de la "Pro-Unovis"), pe care le consideră punte de trecere între pictură şi arhitectură. Purismul promovat de artiştii ruşi se întâlneşte cu preocupările pentru plasticitatea pura ale olandezilor Piet Mondrian şi Doesburg, grupaţi în jurul revistei De Stijl. Acest purism va veni, de asemenea, în întâmpinarea căutărilor şcolii Bauhaus, constituind o premiză de la care se va revendica orice tendinţă spre functionalism, spre asceza formala, spre puritatea limbajului plastic.

Lucrari:
Reprezentare, El Lissitzky, 1919

Kazimir Malevici, “Cavaleria roşie”