duminică, 30 martie 2008

Arta machiajului

Atit femeile cit si barbatii folosesc cosmetice de sute de ani, binenteles ca machiajul a suferit schimbari dramatice in timp.

Cea mai veche inregistrare istorica despre machiaj vine din prima dinastie a Egiptului. Se aminteste aici despre unguente folosite de femei si barbati pentru hidratarea si catifelarea pielii. Femeile egiptene foloseau pentru machiajul din jurul ochilor o culoare gri foarte inchis, obicei preluat si de evrei si mentionat in Noul Testament din Biblie.

Filosoful roman Plautus (254-184 i.c.) scria ca "O femeie fara machiaj este ca mincarea fara sare". Romani foloseau culori inchise pentru ochi si sprincene, iar fata si-o albeau cu creta.

In secolul al saselea prostituatele din Spania foloseau pentru machiaj culoarea roz si tot in Spania in secolul treisprezece femeile bogate foloseau numai ruj roz pentru a dovedi ca isi puteau permite un ruj sintetic.

Regina Elizabeth a Angliei considera un obicei sanatos folosirea cosmeticelor, iar femeile foloseau albusul de ou pentru intretinerea tenului. Pe la 1800 in Anglia produsele pentru machiaj si cosmeticele de intretinere a pielii erau foarte toxice pentru ca farmacisti care le preparau foloseau si ingrediente ca mercurul sau acidul nitric. Aceasta este epoca de aur a sarlatanilor fabricanti de produse cosmetice, care se folosesc de lipsa de cunostinte a oamenilor epocii, prezentand numeroase produse miraculoase menite sa imbunatateasca sau
chiar sa schimbe total infatisarea doamnelor simandicoase.

Interesant de stiut este ca pe la 1850 barbatii se machiau iar regele George IV cheltuia sume mari de bani pe produse cosmetice. Este epoca de prestigiu a Frantei din punctul de vedere al elegantei, luxului si modei. Se raspandeste intrebuintarea pudrei de culoare alba, ochii sunt accentuati prin machiaj, buzele vopsite cu rosu.
In epoca victoriana machiajul era asociat cu prostituatele sau cu actritele(considerate atunci de aceeasi speta).

In anul 1914 se scrie o noua pagina in istoria produselor pentru machiaj si de intretinere a pielii: Max Factor introduce pentru prima oara pudriera in formatul in care este si azi si nu peste mult timp oglinjoara si discheta pentru pudrat. Maurice Levy inventeaza rujul in carcasa de metal si tot atunci George Burchett face primul tatuaj cosmetic al buzelor.

Tendintele victoriene de a nu folosi produse pentru machiaj s-au mentinut pina in 1920 cind emanciparea femeilor din America a facut din machiaj o manifestare de libertate a femeii. La sfirsitul anilor ' 20 machiajul a devenit o necesitate pentru femeile de la oras. Max Factor inventeaza lip gloss-ul si apar mai multe nuante de rosu pentru rujuri.

Intre anii 1930-1950, odata cu aparitia si dezvoltarea cinematografului a inceput o noua era. Vedetele de cinema au devenit cele mai puternice fashion icon-uri, lansand odata cu aparitiile lor pe ecrane tendinte in moda si in machiaj. Femeile din toata lumea le imitau. Va amintiti de celebrul contur de ochi al lui Audrey Hepburn cu linii adinci in forma de ochi de pisica. Dupa cativa ani isi face aparitia si genul de eroina senzuala, Joan Crawford, Joan Harlow etc. Buzele castiga in importanta si depasesc conturul lor normal, narile palpita, parul este semilung.

Incepind cu anii ' 60 miscarea hipiota a adus o si mai mare libertate in folosirea machiajului, de la buze colorate cu alb pina la pictarea de imagini pe fata.

Cu incetul insa ne indepartam de genul misterios, artificial. Evolutia conceptiei despre frumos se indreapta catre natural, catre firesc. Si iat-o trecand peste toate tipurile intermediare, pe Brigitte Bardot, tipul de fata tanara, traita in aer liber, cu tenul bronzat, ochii accentuati, dar cu farduri mai savante, buzele pastrandu-si conturul lor normal si colorate deschis, cat mai apropiate de natural. Suntem departe de gura mica in forma de inimioara a anilor 1930, dar si de buzele carnoase de culoare inchisa.

La noi in tara, machiajul, numit "sulemenit", de la cuvantul turcesc "sülümen", era un obicei oriental care dainuia de sute de ani. In 1820, s-a produs in tarile Romane o reforma radicala in imbracamintea femeilor, prin adoptarea hainelor europene, desi machiajul continua sa fie foarte folosit din cauza influentei orientale si sa fie raspandit in toate clasele sociale.
Dupa "89 in Romania, aparitia vedetelor de televiziune si a revistelor de moda a generat o crestere exponentiala a interesului pentru infrumusetare, la modul general, si pentru machiaj, in particular. Multe femei au realizat puterea cameleonica data de machiaj, devenind adevarate experte.



















3 comentarii:

cristiana bercea mafioso spunea...

imi amintesc ca egiptenii foloseau respectivele lotiuni amintite de tine mai ales pentru a se feri de razele soarelui; am citit pe undeva, parca, faptul ca la un moment dat sclavii care lucrau la constructia unei piramide au facut un soi de "greva muncii" pentru ca nu mai aveau machiaj. Astfel, au refuzat sa ma lucreze pana li s-au adus produse pentru a-si acoperi pielea, parul... Si prin "Quo vadis" povesteste Sienkiewicz ca femeile romane isi acopereau fata cu tot felul de substante, intr-adevar, partial pentru a se infrumuseta, dar si pentru a-si apara pielea de soare, ca egiptencele. E interesant sa cauti psihologia din spatele machiajului, mai ales cand vine vorba de machiajul din cadrul spectacolelor de tot felul, acela care indeplineste functia de travestire. In fine, parerea mea e ca acela e defapt machiajul in adevaratul lui sens. A propos, un rol tare frumos il joaca machiajul in piesa lui Camus, "Caligula"!

Torn Rose spunea...

Chestia cum ca "o femeie fara machiaj e ca manacarea fara sare" mi se pare un mic deplasata. In fond, machiajul accentueaza anumite trasaturi, nu suplineste lipsa lor.

ioana petric spunea...

Sunt de acord cu Alexandra in ceea ce priveste citatul "o femeie fara machiaj e ca manacarea fara sare". Machiajul te poate face sa suferi o adevarata transformare, iar in ziua de azi unele vedete se ascund in spatele acestui machiaj, fara el fiind departe de imaginea de perfectiune pe care o promoveaza.
Cat priveste evolutia machiajului de-a lungul timpului, cred ca acesta se indreapta spre bine, adica spre natural. Ceva subtil care sa sublinieze calitatile si sa ascunda defectele si, eventual, sa apere si protejeze pielea, este idealul, dupa parerea mea.