luni, 28 aprilie 2008
Arta paleoliticului
Cea mai veche dintre figurinele descoperite până acum a fost executată cândva între 500.000 şi 300.000 î.e.n., în timpul perioadei Acheuleană medie. Descoperită în Maroc, este lungă de aproximativ 6 centimetri. Evidenţele găsite sugerează că această piesă de artă stăveche a fost adusă la o formă foarte asemănătoare cu cea finală de către procese naturale geologice, inclusiv procese de eroziune, necesitând intervenţii minime ale uneltelor umane. De asemenea, piesa prezintă indicii ce arată clar folosirea unei tehnici de vopsit, dovedită de existenţa urmelor unei substanţe uleioase ce conţine, în special, fier şi mangan. Faptul că piesa fost decorată prin pictare, indiferent de felul cum a ajuns să aibă forma sa finală, este suficient ca să poată fi categorisită ca artefact.
Descoperirile din Peştera Blombos, situată în Africa de Sud, au schimbat profund istoria artei. Pieterele descoperite acolo erau decorate cu modele roşii complexe, demonstrând că primii Homo Sapiens Sapiens erau capabili de abstractizare şi de producerea de artă. Aceste lucrări datează de acum 70.000 de ani, cu mai mult de 50.000 de ani înainte de picturile rupestre de la Lascaux, Franţa.
Cele mai timpurii forme ale artei europene datează din paleoliticul superior şi includ atât picturi rupestre, precum ar fi cele din peşterile de la Lascaux, Franţa, cât şi artefacte, aşa cum ar fi sculpturi reprezentând animale, dar şi figurine feminine (cunoscute şi ca Figurine de tip Venus) dintre care Venus din Willendorf (reprodusă alăturat) este una dintre cele mai cunoscute.
Există anumite speculaţii potrivit cărora doar Homo sapiens este capabil să creeze artă. Totuşi, Homo erectus a creat cu mult timp înainte modele şi artefacte fără un scop anume, cum sunt cele de la ][Bilzingsleben]] în Turingia; aceste pot fi considerate precursoare ale artei, şi demonstrează intenţia creatorului de a le decora mai mult decât este strict necesar. Simetria şi atenţia acordată formei unor unelte i-a făcut pe unii cercetători să considere topoarele şi suliţelele din palaeoliticul mediu ca fiind tot o formă de artă. Statueta lui Venus din Berekhat Ram (Israel) şi cea din Maroc, Venus din Tan-Tan, datând din 800,000-220,000 î.e.n., ar putea reprezenta primele încercări de a reproduce forme umanoide. o descoperire recentă, masca de la La Roche-Cotard în Franţa, sugerează că omul de Neanderthal a dezvoltat o tradiţie artistică mai sofisticată şi mai complexă.
În Ucraina (situl de la Mizyn), au fost găsite brăţări de fildeş de mamut cu ornamente sculptate, datând din perioada Musteriană a Paleoliticului.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
6 comentarii:
doua vorbem dar revin mai altadata, promit: ador tema asta!! cand eram plod, beleam toata ziulica ochii pe Discovery la documentare despre tot felul de descoperiri din tot felul de perioade. Cu riscul de a ma repeta, mi se pare extraordinar cat de multe spune acest tip de arta despre mentalitatea epocii. Revin cu informatii mai interesante curand!!
Multumesc mult, Cristiana! Sunt complet de acord. Arta nu spune nu numai despre mentalitatea epocii, ci si despre stadiul de dezvoltare, religii, obieceiuri si traditii, cam tot ce constituie un popor. De-abia astept sa revii cu mai multe info!
ah, iata, am gasit ceva frumos. Link: http://www.arheo.ro/text/cercetare/descriere_grant.php . Mai stiu o treaba interesanta, de la tata, anume despre Donariul de la biertan. Cele doua placute, cea cu insemnul si cea pe care scrie "Ego Zenovius votum posui" sunt, se pare, sudate intre ele, ceea ce e fain, pentru ca pana sa descopere asta cei de la Institutul National de Fizica si Inginerie Nucleara, nu se stia ca pe vremea aia stiau sa sudeze. Proiectul, din cate am inteles, a fost coordonat de Facultatea de Istorie si de Muzeul National de Istorie, de aici din bucuresti, si sponzorizat de o serie de state straine, care se pare ca au fost tare interesate de donariu. Pentru cine e pasionat, am cartea in care e descris intregul proiect, ca era si tata in echipa de cercetatori, si o pot imprumuta, e foarte detaliata, merita atentie. La dispozitia dumneavoastra! :)
Inca o sugestie: site-ul revistei "Magazin istoric". Au bagat pe net de ceva vreme mare parte din arhiva lor, care e maaaare, asa, si sunt pe acolo niste articole despre babilonieni (http://www.magazinistoric.itcnet.ro/?module=displaystory&story_id=810&format=html), de exemplu; cu rabdare si mult timp liber, cred ca voi putea gasi pe acolo o multime de informatii faine. Linkul catre pagina principala e cam asa: http://www.magazinistoric.itcnet.ro/.
Venind in completare,v-ati intrebat de ce majoritatea statuetelor paleoliticile pe care le intalnim in Europa reprezinta femei?Ma rog,nu cred ca vin cu vreo informatie extraordinara,dar simt nevoia sa "spit it".In acea perioada aparuse cultul feminitatii cu tot ceea ce inseamna el,mai ales cu maternitatea.Femeile ocupau un loc deosebit de important in societate in mod special datorita faptului ca dadeau viata.Acest lucru s-a schimbat odata cu invazia indoeuropeana,care a pus bazele societatii razboinice si patriarhale pe ruinele celei matriarhale si...foarte pasnice.
Ah si Donariul de la Biertan,celebrul Donariu de la Biertan.De mentionat este ca apartine Evului Mediu timpuriu si este o dovada a adoptarii religiei crestine in spatiul carpato-dunarean inca din jurul secolului IV i.e.n. Evident,este prezent in toaaaaaate manualele de istorie.Mai mult, anul acesta a fost simbolul Olimpiadei Nationale de Istorie care s-a tinut in Tg. Mures.E ca un simbol national ca sa zic asa.
Ha-ha, simbolul nationalei!!! Dragut!! Imi cer scuze de divagatie, donariul intr-adevar nu prea se lega de paleolitic, dar mi s-a parut faina treaba.
Trimiteți un comentariu