De ce am decis sa scriu despre Gaudi? Sincera sa fiu, uitasem, spre rusinea mea, de acest artist desavarsit pana cand am revazut un documentar despre renumitul arhitect. Cariera lui Antoni Gaudi, nascut in 1852, este strans legata de Barcelona, orasul cu una dintre cele mai spectaculoase arhitecturi: resedinte particulare, in special extraordinarul Palat Guell, scoli, cladirile pentru locuit Mila si Batllo, o cetate - gradina - celebrul Parc Guell - si o catedrala, Sagrada Familia, la care arhitectul a lucrat dim 1883 si care a ramas neterminata din pricina mortii sale neasteptate. Daca exista vreun arhitect dificil de situat intr-o perspectiva istorica traditionala in virtutea diversitatii surselor sale, a profundei originalitati a temperamentului sau constructor, a caracterului oniric al creatilor sale si a bogatiei vizuale a ornamentelor, acesta este,cu siguranta, Gaudi.
In cariera sa, Gaudi a dezvoltat un stil senzual, aproape suprarealist, care l-a consacrat ca cel mai inovator artist in miscarea Art Nouveau in Spania. Dand putina atentie ordinii formale, el a suprapus sisteme fara legatura intre ele, alterand ordinea vizuala. Formele caracteristice de gotic denaturat create de arhitectura lui Gaudi au atras admiratia altor artisti.
Din ziua in care Gaudi a preluat lucrarile la "Marea Catedrala a saracilor" in anul 1883, toata viata si munca sa au gravitat in jurul acestui proiect. Lucrarile au inaintat greu, fondurile provenind numai din donatii sporadice.
Tarziu dupa amiaza, dupa ce si-a terminat treaba, Gaudi a plecat, ca de obicei, pe jos, in plimbare catre biserica St. Philipp Neri. Pe 7 iunie 1926 a fost calcat de o masina in timp ce traversa strada. Imbracat fiind in hainele sale de munca, a fost dus la spitalul saracilor, unde a murit peste trei zile, pe 10 iunie 1926.
"O lunga procesiune funerara a urmat ramasitele sale pina la cripta din Sagrada Familia, unde a fost inmormantat - prieteni, muncitori, intelectuali si oameni din oras care l-au cunoscut, iubit si admirat atata vreme…"
5 comentarii:
Intr-adevar,Gaudi este recunoscut pentru originalitatea stilului sau arhitectural.De aceea,moartea sa pare chiar absurda,dar intr-o lume in care clivajul dintre saraci si bogati isi spune cuvantul chiar si in privinta salvarii unor vieti,o simpla confuzie poate fi letala...cum a fost cazul lui Gaudi.Lucrarea sa de geniu,"Sagrada Familia", a ramas neterminata,iar urmasii sai au incercat sa o construiasca dupa schitele lasate de el.Din pacate,nici pana in ziua de azi nu au reusit sa duca planul la bun sfarsit.Poate ca nimeni nu a reusit sa il inteleaga cu adevarat...
Ca şi tânăr arhitect, a fost inspirat de Eugène Viollet-le-Duc, ajungând să creeze modele gotice şi remarcându-se prin originalitatea şi fantezia sa.
De asemenea am mai aflat despre el ca a avut o copilarie foarte nefericită, pană in data de 23 august 1458, când şi-a regasit mama intre nişte paduri, unde cauta un loc de teren. Am mentionat faptul ca a avut o copilarie nefericita pentru ca sunt de parere ca experientele vietii, mai ales de la virste fragede influenteaza foarte mult cariera si mai ales dezvolta un spirit artistic care se pare ca la Gaudí a fost foarte dezvoltat si nu in ultimul rand original.
anushka,draga, Gaudi mi-a atras si mie atentia, mai ales ca notiunile mele despre arhitectii din vremile moderne cam incep si se termina cu Antoni Gaudi; si pana si asta se datoreaza cartilor de la Cotidianul, rusine sa-mi fie!!! am remarcat, insa, ca Pujols l-a cam presarat pe Gaudi cu pantologie, ceea ce e ca si cum Nosick i-ar fi dat in cap lui Spinoza cu utilitarismul! ma amuza ideea, adicatelea cum?! Revin; nu cred ca Gaudi avea vreun plan ascuns in spatele schitelor sale; "filosofia arhitecturii" nu isi are locul printre notiunile cu scaun la cap..Gaudi: vizionar, da; genial, poate; foarte inspirat, sigur; poet, filosof, muzician, nu prea cred...am pe undeva eseul lui Francesc Pujols despre arta lui Gaudi, sa vedem exact natura frumusetii lui Gaudi! hai sa nu ne grabim si sa tratam lucrurile pe indelete...
imi cer scuze pentru neclaritate in comentariul anterior... La atentionarea autoarei, specific ca am vrut sa zic ca aceia care ii comenteaza pe artisti ar trebui sa nu se grabeasca si sa trateze pe indelete; nimic din articol nu sugereaza catusi de putin graba!! Ma refeream strict la Francesc Pujols, care mi se pare ca i-a dat inainte cu analiza filosofica si filosofala fara sa judece obiectiv!
Ai pus suflet in ce ai scris. Si asta a dat un alt iz informatiilor oferite. Ai fost vreodata in Barcelona? Daca NU...Ti-ai dori sa ajungi acolo? Unde te-ai opri pentru prima data?
Trimiteți un comentariu