Arta elenistica

In lumea elenistica dominau contrastele:populatia din Egipt si Asia traia in opulenta, pe cand in Grecia continentala si mai cu seama in Atena saracia devenise normalitate.Orgoliul atenian,sustinut in epoca anterioara de stralucirea Acropolei, a disparut pentru totdeauna.

Odata cu intemeierea imperiului al lui Alexandru Macedon, arta greaca isi schimba caracterul: din monumentala si grava devine liberala, grandioasa si foarte expresiva. In noua ordine politica si economica impusa de Macedon, Egiptul si Asia Mica iau locul clasicei Atene, aceste zone geografice devenind si centrele noii arte; aici traiau cei mai bogati eleni, care iubeau somptuozitatea, abundenta si luxul excesiv.Gustul lor se impune ,rezultand un stil ce vine sa inlocuiasca echilibrul calm al artei grecesti clasice.

Apare pt prima data in istorie comertul cu arta; pt colectiile particulare aristocratii erau dispusi sa cheltuiasca enorm. Are loc o mare schimbare a mentalitatii,deoarece in epoca precedenta arta era necesara pt a da stralucire doar cetatilor, templelor si politicienilor. Sculpturile se afla acum la mare pret si se dezvolta rapid un negot infloritor, care se bucura de o infrasrtuctura viabila in tot imperiul:o retea ce leaga artisti, intermediari si amatori de arta. Gratie acestei inovatii, statutul artistului se schimba, care raspund cererii mari de arta din imperiu, calatoresc mult ,ceea ce le ofera ocazia de a stabili noi contacte si de a prelua comenzi.Artistul devine pretuit si elogiat pt originalitate si indrazneala. Fiind foarte apreciate operele de arta, se ia hotararea sa se infiinteze primul muzeu din lume, creat la Alexandria;acesta adapostea opere ale celor mai reprezentative opere din imperiu.

Unul dintre subiectele artistice preferate in aceste timpuri este femeia, predilectie oglindita printr-o bogata serie de Afrodite. Daca in epoca lui Pericle cenzura nu tolera reprezentarile nude pt femei, in elenism gusturile si pudorile ateniene dispar si se doreste ca reprezentarile Afroditei ,zeita frumusetii si iubirii, sa exprime senzualitate si voluptate.

In aceasta atmosfera apare "Venus din Milo", statuia unui sculptor elen ramas anonim. Descoperita de arheologii francezi, declarata patrimoniu al Frantei in urma negocierilor diplomatice cu Imperiul Otoman, statuia ce o infatiseaza pe Afrodita a fost considerata opera lui Fidias si instalata la Muzeul Luvru, in anul 1820.

Trupul masculin atrage si el atentia sculptorilor; istoria retine numele unuia dintre cei mai celebri artisti elenisti, remarcabil in acest domeniu: Praxiteles. Se cunosc si unele din sculpturile sale , dar numa una este originala: grupul reprezentand pe Dionisos, ce se afla la Muzeul National din Olimpia.Realizata in anul 343i.Hr., din marmura, sculptura are o inaltime de 210 cm. "Diamantul de la Olimpa" este 95% intact, inclusiv soclul fiind cel original.Ingropata timp de sute de ani sub ruinele templului , statuia a fost descoperita in 1877;din scrierile anticilor aflam ca in 343 I.Hr. statuia era colorata si aurita.Specialistii o considera opera cea mai importanta a LUi Prexiteles, gratie complexei expresivitati de pe chipul lui Hermes. Sculptorul si-a propus redarea a 3 expresii diferite pe chipul aceluiasi personaj: privot din stanga, chipul sau exprima durere, privit din dreapta, pare ca zambeste, iar daca este privit frontal, este calm. Este reprezentat momentul cand mesagerul zeilor primeste sarcina de a-l ingriji pe copilul Dionysus.

Apetitul pt expresivitate al amatorilor elenisti a dus la crearea unui alt celebru grup statuar de o natura diferita: "Laocoon".Numele artistulu ramane o enigma,insa se cunosc doar 2 detalii despre acesta: ca era din Rhodos, fiind probabil un elev dina telierul lui Lisip, sculptorul lui Alexandru cel Mare.Acest grup exprima patetic durerea fizica prin modul in care muschii tprsului si ai bratelor se incordeaza in lupta cu serpii , prin suferinta de pe chipurile preotului din Troia si ale copiilor sai.Surprinderea acestei miscari frenetice constituie spiritul epocii elenistice care admira astfel de opere violente ce tintesc impresionarea privitorului.

Maiestria artistilor acestei epoci in a reprzenta sentimente intr-un stil elegant raman neintrecuta in istoria artei.

Arta elenistica a influentat profund istoria artei moderne, caci operele create si descoperite in sec al XIX-lea au fost si sunt considerate modele academice pentru studiile artistice.