luni, 19 mai 2008

"The Fountain" (Fantana)





















Distributie: Hugh Jackman, Rachel Weisz
Imagine: Matthew Libatique
Montaj: Jay Rabinowitz
Regie: Darren Aronofsky



Nu pot spune ca sunt o mare cinefila, insa au fost cateva filme care m-au impresionat in mod placut, motiv pentru care nu mi-a fost usor sa aleg un film anume spre a-l comenta. Totusi, dupa indelungate reflectari asupra filmelor vizionate (in numar nu foarte mare, de altfel, insa de calitate - cred eu) m-am oprit asupra filmului regizat de Darren Aronofsky (tin sa mentionez ca tipul este un geniu; urmariti, daca aveti ocazia, "Pi" - filmul de debut si, de asemenea, celebra ecranizare dupa cartea lui Hubert Selby Jr. "Recviem pentru un vis"). Mi-a placut foarte mult si coloana sonora semnata de Clint Mansell, cu care Aronofsky a colaborat si pentru celelalte doua filme mentionate anterior.

De ce spun ca Darren Aronofsky este un geniu? Pentru ca are o viziune unica, profunda, pentru ca iese din tiparul regizorilor americani si pentru ca refuza sa se afiseze ca si regizor independent care ruleaza subiectele aflate la moda.

La baza acestui film stau discutiile lui Aronofsky cu fostul sau coleg de camera, acum doctor in neurostiinta. Acesta din urma a petrecut opt ani in laborator studiind creierul macacilor dar brusc s-a oprit din cercetare si a devenit scriitor. Discutiile lor nu s-au referit doar la neurostiinta ci si la calatoriile in spatiu si civilizatia Maya, subiecte intim legate de filmul "The Fountain". Conversatiile au avut loc in 1999 si proiectul filmului a prins contur in 2002.
Dupa mai multe schimbari in cadrul distributiei, in 2006 ia nastere forma finala a filmului.





"The Fountain" este o odisee despre stradaniile unui barbat pentru a salva femeia pe care o iubeste pe parcursul a o mie de ani. Filmul urmareste trei istorii in mod alternativ. care converg catre un adevar unic, pe parcursul resemnarii personajelor (in fond, una si aceeasi persoana) in fata vietii, mortii, iubirii si renasterii.


Povestea incepe in secolul XVI in Spania, unde „conquistador”-ul Tomas Creo (interpretat de Hugh Jackman) incepe cautarea Pomului Vietii, legendarul pom din Biblie care se crede ca confera viata eterna oricarui om care bea din seva lui. In prezent, Tommy Creo, medic genial si om de stiinta, incearca cu disperare sa gaseasca solutia impotriva cancerului de care sufera draga lui sotie, Isabel (Rachel Weisz). In secolul XXVI, calatorind prin spatiu in pozitie de lotus si inconjurat de o sfera protectoare, Tom incepe sa desluseasca misterele vietii care l-au macinat mai bine de o mie de ani.


Desi filmul are unele influente crestine (un minus, dupa parerea mea - reduce din profunzimea creata de celelalte elemente), in esenta ideea filmului este mult mai simpla: totul se reduce la zbaterile unui om pentru a intelege si accepta pierderea fiintei iubite.
Regizorul, facand uz de o imaginatie uimitoare, creaza un film in care pune mult suflet, lucru vizibil in rezultatul hipnotic. Efectele speciale sunt de neuitat, creand imagini vizuale spectaculoase. Pentru cei care iubesc frumosul, misterul si fantasticul, pentru indragostiti si pentru cei care nu gusta comercialitatea hollywood-iana, "The Fountain" este un film care nu trebuie pierdut.
As vrea sa fac o mica paranteza si sa notez un lucru care mie mi s-a parut interesant. "The Fountain" se afla in stransa legatura cu subiectul romanului "Adam si Eva", de Liviu Rebreanu. Personajele din ambele opere incearca sa se reuneasca cu jumatatea, dar piedicile sunt mult prea mari de fiecare data. "Numai impreuna se poate atinge nemurirea" (idee regasita chiar in titlul unei melodii de pe coloana sonora - "Together we will live forever").

„Barbatul si femeia se cauta in valmasagul imens al vietii omenesti. Un barbat din milioane de barbati doreste pe o singura femeie din milioane de femei. Unul singur si una singura! Adam si Eva! Cautarea reciproca, inconstienta si irezistibila e insusi rostul omului. Pentru a inlesni cautarea aceasta se fac, se refac si desfac toate legile si conventiile morale si sociale, tot ceea ce se numeste emfatic progresul omenirii” – Liviu Rebreanu

Asadar, va recomand calduros acest film cu adevarat bun, un film care mie mi-a mers "la casa sufletului". :)






2 comentarii:

dr teo spunea...

Cum ti-am spus, am vazut filmul, si in ciuda faptului ca il ador pe Hugh Jackman, nu mi-a placut. E greu de inteles si prea profund. Ideea putea fi exprimata intr-un mod mult mai simplu... parerea mea :D

dr teo spunea...

App...stie careva jocul "Fantanica" ?
xoxo