Zambet de Mona Lisa

Misteriosul portret al Giocondei, pictat de Leonardo da Vinci în secolul al 16-lea, o reprezintă pe Lisa Gherardini, soţia unui neguţător florentin înstărit, Francesco del Giocondo, potrivit unui manuscris descoperit în biblioteca universităţii germane din Heidelberg. Directorul bibliotecii, Veit Probst, a spus că enigma a fost rezolvată după descoperirea în arhivele bibliotecii a unor note pe marginile unei cărţi foarte vechi ce aparţinuse odată unui prieten al lui Da Vinci. În octombrie 1503, funcţionarul florentin Agostino Vespucci a scris pe marginile unei pagini nişte note în care menţiona că prietenul lui lucra la trei picturi, între care un portret al Lisei del Giocondo. Notele au fost mâzgălite în grabă de Vespucci pe unul dintre tomurile cu scrisori semnate de Cicero, în dreptul unor referinţe la celebrul pictor Apeles al Greciei Antice, cu care de altfel îl şi compara pe Da Vinci.

Faptul că pictura în cauză a fost întotdeauna cunoscută ca „Gioconda“ pare a susţine teoria experţilor de la Heidelberg. Potrivit directorului bibliotecii, notele au fost descoperite de expertul Armin Schlechter şi „permit datarea cu exactitate a tabloului, confirmând ipoteza că este vorba de celebra pictură a maestrului italian“. Generaţii întregi de istorici şi conspiraţionişti au emis nenumărate teorii pe marginea identităţii Mona Lisei. Au fost citate Isabela de Aragon, Caterina Sforza sau Isabela d’Este. Alţii au vorbit de un autoportret, despre un portet al mamei pictorului sau chiar al iubitului acestuia, Gian Giacomo de Caprotti, căruia îi spunea „il Salai“. Unii cercetători au susţinut că Mona Lisa nu este decât anagramarea apelativului „mon Salai“. Cât despre Lisa Maria Gherardini, aceasta s-a născut la 15 iunie 1479 la Florenţa, devenind cea de-a treia soţie a negustorului de mătase Francesco del Giocondo, cu 14 ani mai mare. Cel mai renumit tablou din lume Pictura nu ar fi ajuns niciodată în mâinile celui care a şi comandat-o. Din motive misterioase, Da Vinci a adus tabloul la Paris în 1516, unde l-a vândut regelui Francisc I. Portretul, cu dimensiuni de 77 pe 53 de centimetri, a fost expus la Amboise, Fontainebleau şi Versailles, fiind mutat apoi la Muzeul Louvre din Paris, unde se află şi astăzi. Tabloul a fost pictat între 1503 şi 1506 şi este expus în muzeul francez cu explicaţia corectă „Portetul Lisei Gheradini, soţia lui Francesco del Giocondo“.

Ipotezele privind misteriosul zambet al Mona Lisei au luat amploare, antrenand atat oameni simpli cat si poeti, pictori, oameni de stiinta.Iata ca la descifrarea acestei enigme a participat si un roman ( sa ne mandrim si noi ),iar povestea incepe in felul urmator....

Nicu Sebe este un roman care a facut Liceul de informatica in Brasov, apoi si-a continuat studiile la Politehnica din Bucuresti.A devenit asistent universitar, apoi a inceput sa trimita CV-uri la diferite universitati din strainatate si astfel a ajuns in Olanda, la Universitatea din Amsterdam, unde le preda elevilor ceea ce a visat dintotdeauna: cercetare in domeniul interactiunii dintre om si computer.Impreuna cu alti colegi a dezvoltat un program de computer care permite detectarea sentimentelor umane dupa expresia fetei.

Acest program bazat pe un algoritm care tine seama de principalele trasaturi ale chipului uman, fiind capabil sa recunoasca sentimentele umane pe baza fotografiilor a determinat urmatoarea concluzie: celebrul si enigmaticul zambet al Mona Lisei tradeaza un procent de 83 la suta fericire, 9 la suta dispret, 6 la suta frica si 2 la suta manie.

Astept si ideile( ipotezele) voastre cu privire la zambetul atat de misterios sau poate simplele constatari asupra acestui tablou.